25 octombrie 2016
Citește mai mult
2000
Ballet for Life — Béjart Ballet Lausanne
Ediția I
Spectacol
Prima ediție a Întâlnirilor JTI a prezentat la București spectacolul Ballet for Life, în coregrafia lui Maurice Béjart, al companiei Béjart Ballet Lausanne (BBL), pe muzica formației Queen, în premieră pe o scenă din România.
„Le presbytère n’a rien perdu de son charme, ni le jardin de son éclat.”
Acum peste 30 de ani, pe vremea când Jorge Donn și Hitomi Asakawi dansau pe uluitoarea muzică a lui Berlioz, punctată de zgomote de bombe și mitraliere, un călugăr neconvențional s-a ridicat în mijlocul audienței, strigând: „Faceți dragoste, nu război!”.
Astăzi, Gil Roman, care s-a născut aproape în același timp cu prima reprezentație a creației mele Romeo și Julieta, dă replica: „Ne-ați spus să facem dragoste, nu război. Și așa am făcut. Dar de ce acum dragostea face război printre noi?”
Acesta este strigătul unei tinere generații cuprinsă de teama morții din dragoste și a conflictelor terifiante ce apar fără a ne lăsa un răgaz, încă de când masacrul a fost gândit a fi „un război pentru a sfârși războaiele”.
În primul rând, baletele mele sunt prilejuri de regăsire: sunt întâlniri ale muzicii cu viața, ale morții cu dragostea, ale ființelor ale căror vieți si munci renasc în mine – așa cum dansatorul care am fost odinioară trăiește din nou, aproape de perfecțiune – toate acestea se întâmplă de câte ori baletele mele se repetă.
Acest balet dezvăluie, de asemenea, ceva din ceea ce muzica Queen a însemnat pentru mine. Are imaginație, violență, umor, dragoste și mult mai mult. Queen este inspirația mea, călăuza mea; și, pe acel târâm al nimănui, unde toți ar trebui să ne întâlnim odată din nou, Freddie Mercury – și de asta sunt sigur – cântă ocazional, acompaniat de însuși Mozart.
Tinerețea și speranța sunt ceea ce reprezintă baletul meu. Și, ca un incurabil optimist, cred – ca și Queen – că, orice s-ar întâmpla, „spectacolul trebuie să continue” („show must go on”).
Maurice Béjart
Notă:
Titlul este luat din nuvela lui Gaston Leroux, Le Mystère de la Chambre Jaune. În poveste, este vorba despre un cod secret, folosit de detectivul Rouletabille, care a devenit o exprimare de cult printre suprarealiști. Pot spune că nu are absolut nicio legătură cu tema baletului – nu spune nimic, dar mie îmi place.
Date
19 octombrie 2000
Teatrul Național „I. L. Caragiale” – Sala Mare
Companie
De la crearea sa în 1987, Béjart Ballet Lausanne a fost un reper în lumea coregrafiei. Numit de Maurice Béjart, ca succesor al său, Gil Roman a condus compania și i-a păstrat excelența artistică de la moartea maestrului în 2007. Maurice Béjart a dorit întotdeauna să deschidă lumea dansului către un public larg.
Animați de același spirit, dansatorii săi susțin spectacole în întreaga lume pentru evenimente majore, precum și gale în sprijinul unor cauze caritabile. Béjart Ballet Lausanne este una dintre puținele companii capabile să umple spații vaste, cum ar fi NHK Hall din Tokyo, Palatul de Stat Kremlin din Moscova, Odeonul lui Irod Atticus din Atena, Palais des Congrès din Paris, Forest National din Bruxelles sau patinoarul Malley-Lausanne.
Din 2007, Direcția artistică a Béjart Ballet Lausanne a menținut și dezvoltat repertoriul companiei. În centrul acestuia se află opera lui Maurice Béjart, cu coregrafii emblematice precum Le Sacre du Printemps, Bolero, Simfonia a IX-a de Beethoven și Le Presbytère n’a rien perdu de son charme, ni le jardin de son éclat, dar și altele, precum Piaf și Flautul fermecat.
Coregrafi invitați precum Alonzo King, Tony Fabre, Christophe Garcia, Giorgio Madia și Julio Arozarena au contribuit, de asemenea, la dezvoltarea creativă a Béjart Ballet Lausanne. Compania, fidelă vocației sale, menține vie opera lui Maurice Béjart, rămânând în același timp un spațiu de creație.
Sursa: bejart.ch
Urmărește Béjart Ballet Lausanne pe social media:
Echipă
Ballet for Life
Coregrafie Maurice Béjart
Muzică Queen, Wolfgang A. Mozart
Costume Gianni Versace
Asistenți Antonio D’Amico, Bruno Gianesi
Picturi pe mătase Kris Ruhs
Lumini Clément Cayrol
Montaj Video Germaine Cohen
Director Maurice Béjart
Director Adjunct Gil Roman
Administrator Emmanuel de Bourgknecht
Balerine Alexandra Bansch, Ivana Baresic, Christine Blanc, Aude Bretholz, Anna Broquet, Céline Chazot, Emilie Delbée, Mariko Hasegawa, Elefthéria Komi, Luisa Diaz Gonzales, Karline Marion, Valérie Renault, Elisabet Ros, Catherine Zuasnabar
Balerini Pasquale Alberico, Stéphane Bourhis, Allan Carvalho, Roger Cunningham, Thierry Deballe, Julien Favreau, Baptiste Gahon, Xavier Gobin, Sthan Kabar-Louet, Keisuke Nasuno, Juichi Kobayashi, Domenico Levre, Vito Luciani, Michael Pomero, Gil Roman, Octavio Stanley, Damaas Thijs, Olivier Van Praag, Denis Vasquez, Martin Vedel
Maestru de balet Azari Plissetski
Repetitor Valérie Renault
Pianist Luis Albe
Atașat de presă Michelle Bohin
Secretar Christiane Besson
Secretar personal Maurice Béjart Marie-Therese Jaccard
Director Tehnic Clément Cayrol
Director Tehnic Adjunct Christian Dombrowski
Secretariat Laurence Guex
Regie companie și scenă Enrico Cesari
Regie lumini Dominique Roman
Sunet Eric Maurin
Imagine Edouard Laloy
Psihoterapeut Muriel Moscatelli
Șef lumini Francis Mannaert
Mașinist șef Marco Garrido
Recuziter Christophe Burdet
Costume Anna De Giorgi
Cabinier Valérie Mercier
Coregraf
Maurice Béjart
Născut la Marsilia, în 1927, sub numele de Maurice-Jean Berger, își începe cariera de dansator la Vichy în 1946, continuă cu Janine Charrat, Roland Petit și mai ales la Londra, în cadrul International Ballet. În timpul unui turneu în Suedia cu Cullberg Ballet (1949), descoperă potențialul expresionismului coregrafic. Un proiect de film suedez îl confruntă pentru prima dată cu Stravinski, dar, întors la Paris, acumulează experiență coregrafică cu compoziții de Chopin și cu sprijinul criticului Jean Laurent. De acum încolo, dansatorul este dublat de un coregraf.
Viziunea sa a fost aceea că baletul va fi o formă de artă a secolului XX la fel de populară ca și cinematograful. Béjart a rămas fidel acestui crez pe tot parcursul vieții sale. Iar abordarea sa a fost întotdeauna mai degrabă una evolutivă decât revoluționară: tradițiile baletului clasic trebuiau să fie dezvoltate, nu înlăturate.
În 1955, își confirmă viziunea ieșită din tipare cu coregrafia Symphonie pour un homme seul, interpretată de compania sa, Ballets de l’Etoile. Remarcat de Maurice Huisman, noul director al Théâtre Royal de la Monnaie, creează un triumfător Sacre du printemps (1959).
În 1960, Maurice Béjart lansează, la Bruxelles, Ballet du XXe Siècle (1960), o companie internațională care face turnee în întreaga lume, iar numărul creațiilor sale este în continuă creștere: Boléro (1961), Messe pour le temps présent (1967) și L’Oiseau de feu (1970).
În 1987, Ballet du XXe Siècle devine Béjart Ballet Lausanne. Marele coregraf se instalează în capitala olimpică. În 1992, el decide să își reducă trupa la aproximativ treizeci de dansatori pentru a „recăpăta esența interpretului” și, în același an, înființează Ecole-Atelier Rudra Béjart. Printre numeroasele balete pentru această companie, se numără Le Mandarin merveilleux, King Lear – Prospero, À propos de Shéhérazade, Lumière, MutationX, La Route de la soie, Le Manteau, Enfant-Roi, La Lumière des eaux și Le Presbytère n’a rien perdu de son charme, ni le jardin de son éclat.
A semnat regia unor spectacole de teatru (La Reine verte, Casta Diva, Cinq Nô modernes, A-6-Roc), de operă (Salomé, La Traviata și Don Giovanni), filme (Bhakti, Paradoxe sur le comédien…) și a publicat mai multe cărți (romane, memorii, un jurnal personal și o piesă de teatru). În 2007, în ajunul împlinirii a 80 de ani, coregraful creează La Vie du danseur racontée par Zig et Puce. În timp ce lucra la ceea ce va fi ultima sa creație, Le Tour du monde en 80 minutes, Maurice Béjart se stinge din viață la Lausanne, la 22 noiembrie 2007.
Pe parcursul a cinci decenii de creație, Béjart a fost autorul principal a aproape 250 de lucrări de dans (inclusiv peste 40 de balete) pentru propriile sale companii din Paris, Bruxelles și Lausanne și în turnee, precum și pentru festivaluri și companii din Franța, Israel, Turcia, Egipt, Rusia, Japonia, Brazilia, Austria, Grecia și America. Este o activitate care a atras – și a inspirat, revigorat și informat – un public mult mai larg decât cel atras de baletul tradițional.
În ciuda numeroaselor sale incursiuni în lumea teatrului și a cinematografiei, adevărata lui casă este dansul pentru că, spunea el, „există o spiritualitate foarte profundă în corpul uman care se exprimă astfel”. Principala sa sursă de inspirație pentru creațiile coregrafice au fost chiar interpreții – o resursă mereu înnoită, o sursă inepuizabilă de material pentru reinventarea dansului.
Surse: medicitv.com și theguardian.com
Galerie
Testimoniale
Béjart-Versace-Queen. O combinație care se anunța de la început explozivă. Te poți aștepta la orice de la Béjart, un personaj care a revoluționat baletul modern, șì Gianni Versace, un creator care a adus modei un ceva care intriga. Adăugați-I pe Freddie Mercury, rebelul rock-ului din deceniul IX, și veți obține un cocktail Molotov.